E ceva putred în comerţul ăsta…



Aseară m-a trimis   mama să  cumpăr  câte ceva la supermarketul  aflat   la vreo  10  minute de   locuinţă. Am  găsit rapid tot ce aveam  de cumpărat cu  excepţia unui  singur articol. După  câteva minute bune  de bâjbâit prin magazinul  aflat în  plină  remodelare ( brrr, mă ia cu  friguri  când aud cuvântul ăsta… :) ) găsesc  şi  articolul  buclucaş.  Mica mea odisee nu  a luat sfârşit pentru  că  din păcate articolul  respectiv  nu avea preţul  afişat. No  amu  caută un angajat! Grea sarcină… :)   După  o pândă  de câteva minute apare   o  angajată  şi o  abordez  direct: Nu ştii  cât  face  asta?  Răspunsul  a fost halucinant: “vreo  4 lei şi  ceva, da vă spune fata de la casă!” şi a plecat rapid,lăsându-mă   ca la fotograf.  Fireşte că puteam  face scandal, OPC, alea alea .  Dar OPC  chiar dacă  ar da o  amendă  două  nu ar fi o  rezolvare a problemei. Pentru  că în spatele atitudinii  respectivei  angajate stă  de fapt atitudinea manageriatului  respectivului  lanţ  de supermarketuri faţă  de angajaţi şi  clienţi. O atitudine care tinde să  devină  generală   la toate lanţurile  comerciale care activează   în România: dispreţ, bătaie de joc, condiţii  de  lucru  deplorabile şi lista ar putea continua. Având  în palmares 4 ani şi  două luni  de comerţ  fără  egal pot spune că  cunosc destul  de  bine ce se întâmplă în  spatele faţadelor roz bombon  afişate de marii  retaileri  de la noi. Presa a semnalat de f. multe ori  nenumăratele  nereguli ale reţelelor de supermarketuri  care activează  pe plaiurile mioritice, dar  din păcate fără  prea mare succes.   Unii  angajaţi  s-au încumetat  să dea în  judecată  supermarketurile, dar f. puţini  au  avut câştig de cauză . De cele mai multe ori pierd sau  au parte de o  exasperantă  tergiversare a proceselor,favorizată  de  lacunele legislaţiei şi  justiţiei  româneşti . Ce ar  fi de făcut în aceste condiţii?  E foarte simplu. Nu am pretenţia să  fiu  un  Mahatma Gandi sau  Che Guevara, dar  după părerea mea în aceste condiţii  singurul lucru  pe care îl putem  face e  să  boicotăm aceste supermarketuri.Pentru  că  managerii acestor magazine urmăresc  numai  profitul cu  orice preţ şi prin boicot le-am  reduce semnificativ   încasările. La un moment dat   proprietarii se vor întreba  “de ce? ” ( nu  că  tare  i-ar interesa pe ei) şi  vor trebui să  facă  şi la noi ceea ce la ei  acasă e literă  de lege.